A trecut şi Seara de Seder şi Săptămîna  de Passover. Mi-am petrecut timpul cugetînd la viitor, dar n-am ajuns la nici o concluzie pozitivă.

            Politic şi Economic, situaţia mondială nu se va schimba înainte de 2010, chiar dacă în USA va fi un Preşedinte Democratic.

În Israel  şi Orient nu vor fi schimbări căci neîncrederea reciprocă este mult prea adîncă pe de o parte, iar pe de altă parte societatea atît cea israeliană cît şi cea palestineană sunt mult prea divizate pentru a se ajunge la un consensus naţional, raţional.

            Relansare economică în USA, e treabă de durată, iar Anglia şi Europa, nici ele nu stau prea bine, cu toate că £ & € domină lumea financiară.

            Clima cu schimbările ei, indiferent de cauze, aduce cu ea nu numai probleme de perspectivă, ci şi probleme agricole imediate cu repercursiuni economice la nivel de familie. Preţul petrolului este şi el un factor ce influenţează balanţa financiară familiară în mod negativ.

            Şi cu toată perspectiva asta, tendinţa este de creştere a longevităţii, iar lupta pentru o viaţă plăcută de pensionar se transformă în căutarea altor surse de cîştig care să compenseze situaţia.

            Aşa că în loc să mă întreb “Ce s-a schimbat, în această noapte?  (întrebarea  specifică Serii de Seder), Mă întreb cum să-mi menţin nivelul de trai”.

            Şi cu această imagine asupra lumii închei, şi după cum se spune  şi pe aceste meleaguri Biblice  Să sperăm că va fi bine.

        Stăm suspenda-ţi în intenţiile de Pace ale USA, Russia, UE, Liga Arabă, ONU, şi cine nu. Pacea în Orientul Apropiat se va face între oamenii acestor meleaguri, oameni ai căror suflet este legat de acest teritoriu, dar a căror spirit şi cultură este influenţat de Religie. Suntem învrăjbiţi de secole, deşi suntem urmaşii aceluiaşi Abraham a cărui mormînt în Hebron a rămas singurul nostru Punct Comun.

            Cînd vom înţelege că toţi suntem acelaşi neam, atunci zidurile şi ghettourile spiritului se vor destrăma, lăsînd locul Păcii.

            Stau bulversat într-o meditaţie cosmică. Energiile cosmice se strecoară în corpu-mi linştit de ritmurile chakrelor. Cobor spirala trecutului, urcînd pe cea a viitorului. Împletesc cele trei timpuri terestre – trecut, prezent, viitor- într-o frînghie pe care energiile cosmice mă urcă şi coboară într-un balans Celest.

            Sunt în lumea energiilor, în lumea spirituală a sufletelor. Aici este armonia înţelegerii. Mă întorc în lumea-mi terestră, aducînd cu mine o fărîmă din armonia cosmică. Încerc să armonizez lumea ce mă înconjoară, propagînd din fărîma energetică cu care m-am întors.

             Deşi încă n-am purces la drum, vacanţa a început, şi asta ca de obicei cu împachetatul. Veşnica poveste, ce să îmbrăcăm, ce cu ce să asortăm? Mai trebue cumpărat ceva? 

            Să ţinem cont că nu-s probleme de greutate, număr de bagaje, căci plecăm cu maşina, nu zburăm peste ţări şi mări. Problema este că toată ziua ne flondănim între plaja Mării Moarte şi SPA, iar seara trebue să fim la patru ace, la Dinner (de ce? Naiba ştie; toaletele elegante le folosim din An în Paşte, aşa că le mai scoatem la vînzoleală). E vorba numai de 6 seri incluzînd sfîrşit de săptămînă. În final ne-am rezumat la cîte o toaletă pentru fiecare seară + una de rezervă. Breakast & Lunch nu ne fac probleme căci îmbrăcămintea sport e suficientă.

            Apoi, vine problema cărţilor, apratul de fotografiat cu încărcătorul lui de baterii, să nu uit telefonul mobil cu ale lui (pacoste inseparabilă a omului secolului XXI), şi alte flecuşteţe tehnice care să-ţi dee impresia că totuşi eşti în ale tale, chiar şi în vacanţă.

            În final am stabilit şi traseul, plecăm pe ruta Tel-Aviv  -  Jerusalem – Almog – Ein Boqeq (zona hotelieră a Mării Moarte). La Jerusalem ne oprim la nişte cunoscuţi, (deci să nu uităm cadourile), ca apoi să oprim pe drum la o oază ca să ne întremăm cu ceva de-ale gurii; asta nu că ar fi necesar, dar face parte din cultura israeliană. Tot drumul este de cca 200 km., dar cum se spune “pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese”. Şi să nu spunem că nu avem şi munţi în Israel, vom urca de la valurile Mediteranei la Jerusalem, cca 900m, ca apoi trecînd prin deşert să coborîm la – 390m.

            Timpul frumos, atmosfera plăcută de vacanţă ne-a însoţit la Jerusalem, drumul fiind verde şi împestriţat cu pomi în floare. Am găsit cu uşurinţă reşedinţa prietenilor, şi după un popas la o şuetă însoţită de un ceai reconfortant, băuturi alcoolice nu, căci mai am de condus, ne-am continuat drumul. De cum am părăsit Jerusalemul peisajul s-a schimbat. Galbenul-nisipiu al deşertului a luat locul verdelui smălţat de flori, copacii înfloriţi fiind înlocuiţi pe ici pe colo de cămile. Nu după mult timp, coborînd de la înălţimile Oraşului Alb la malurile turchize ale Mării Moarte, trecînd pe lîngă Qumran şi lăsînd în urmă ruinurile Masadei    ne-am oprit în oaza de la Ein Gedi unde am adăpat caii maşinii, iar noi  ne-am întremat cu picnicul udat de data asta cu un Merlot răcit de elemenţii sacoşelor frigorifice  ale secolului în care trăim. Aşa, la o geană de Soare de după odihna de prînz, am tras la hotel. După ce ne-am cazat, ne-am aventurat pe oglinda turchiză a Mării, răcorindu-ne după ziua de călătorie.

            Ziua ne-am început-o la malul mării, ca să o continuăm în bazinele sulfuroase de la SPA, ca mai apoi după odihna de după-amiază să ne destindem în bazinele de înot ale hotelului. După masa de seară (nici vorbă de eleganţă, toată lumea îmbrăcată la maniera sport-elegant) am ieşit să vizităm magazine şi să ne plimbăm printre hoteluri. Şi programul se repeta zi de zi, cele 6 zile transformîndu-se în spaţiu fără timp. Am petrecut mult timp meditînd şi căutîndu-mă pe mine însumi, atmosfera fiind de detaşare totală. Înţeleg de ce eseienii s-au retras în deşert. Aici timpul n-are valoare. Poţi să stai cu tine însuţi oricît, zilele pierzîndu-se în clepsidra nemărginită a spaţiului.

            Dar cum suntem în secolul XXI, am fost anunţaţi că timpul nostru, chiar dacă mie mi s-a părut o veşnicie, ni s-a scurs, aşa că ne-am reîncărcat maşina cu multe lucruri nici măcar despachetate, şi după cca două ore de drum fără peripeţii, de data asta urcînd drumul de Arad – Beer Sheva, ne-am regăsit în apartamentul de la Mediterană.

A trecut iarna, şi acum cînd încă nu este prea cald, sunt numai +26⁰C, plec într-o scurtă vacanţă balneară la cel mai jos loc de pe Pământ luminat de Soare, dar şi cel mai oxigenat, la Marea Moartă. Mă întorc în ajun de Passover. N-o să-mi iau computerul, ci numai cîteva cărţi de lectură, aşa că vă las cu bine.

Pentru toate Blogistele şi Blogiştii

De Sfintele Sărbători

Felicitări  

     “Why is this night different from all other nights?”  

   May Pesach be filled with happy times for you and your family  and may the joys you share remain throughout the year.  

In tree and flower, meadow and air ,it’s spring! 

God’s love is everywhere!

A special prayer that your heart and your home will be filled with the blessings of this beautiful season,       

        Have a Wonderful Easter and Spring          

Spiritul mi-a renăscut o dată cu culorile primăverii. Albul iernii s-a transformat într-o sindrofie de culori, melanconia criptată a jarului butucilor din cămin lăsînd locul bucuriei. Murmurul căderilor de apă adus de suflul vîntului înmiresmat mă îmbălsămează, coborîndu-mă din eternitatea-mi Celestă pe meleaguri de mult părăsite. Ascultînd cîntul greierului, şoaptele iubirii, durerea şi bucuria facerii,  încerc să mă regăsesc în renaşterea generală. Cu toate că mi-am răsturnat clepsidra,Timpul nu se reîntoarce. Amintirile mă înviorează în lumea-mi Eternităţii Celeste dîndu-mi senzaţia trăirii. Sufletul îmi zburdă pe meleaguri ce au devenit al altora, împreunîndu-se cu Aleşi Pelerini ce-mi primesc Sufletul luminîndu-mi Spiritul.

            Afară ceru-i siniliu; atmosfera e încărcată cu praf, vînturi Deşertice întîlnindu-se în înălţimi nedefinite cu cele ale Mediteranei.  Picături mari de ploaie, au spălat caldarîmul, bălţînd maşinile şi geamurile caselor. Cerul a redevenit albastru. Bucurîndu-mă de ploaie, ajutînd-o cu şiroaiele furtunului curăţ geamurile de urmele deşertice. Apoi, mă întind în balansoar înviorîndu-mă cu inelele Yang & Yng, jucate de-a lungul degetelor, în ritmul muzicii gongurilor tibetane. Spiritul îmi zburdă liber detaşat de grijile zilnice. Sufletul îmi pleacă pe meleaguri înverzite, lăsînd oaza undeva în spaţiul nedefinit.         

            M-am oprit pe un tăpşan între flori pitice; vîntul aleargă nori diafani pe un Cer necunoscut. Clipocitul unei ape îmi gîdilă auzul. Mă dau de-a berbeleacul, bucurîndu-mă de mîngîierea înmiresmată a ierbii presărată cu culori înflorite.Sunt suspendat între Cer şi Pămînt, plutind în neantul înmiresmat. Mă simt liber, eliberat de grijile gliei. Plutesc fericit în necunoscut.

         O nouă constelţie politico-economică mondială se naşte în urma alegerilor prezidenţiale în Russia şi SUA.

         Russia va continua politica lui Putin, redevenind pe plan mondial putere militară. Economic va continua să se întărească în primul rînd datorită resurselor de petrol şi gaze naturale, neneglijînd restul de resurse ale continentului Russesc; să adaugăm forţa de muncă calificată care datorită patriotismului nu părăseşte Russia pentru un salariu mai bun în Europa, America.

            America 2009, va duce o politică de reconciliere cu statele islamice pe de o parte, şi faţă de Russia va duce o politică conciliantă, evitînd actuala răceală a relaţiilor bilaterale, pe de altă parte. Economic va duce o politică internă de redresare, un nou plan gen New Deal. În acest context Uniunea Europeană, China, India, Japonia, Canada, Australia se vor alinia la linia politico-economică a Russiei şi Americii. (nu întîmplător am scris ordinea).

             În privinţa Orientului Apropiat, se prevede o perioadă de armistiţiu “hutna”, între Israel – Hamas, PLO pe de o parte, şi o încercare de reconciliere între Hamas & PLO pe de altă parte.

            După mai bine de 60 de ani de la războiul mondial ce a schimbat omenirea, negăm ororile anilor de restrişte. Denaturăm istoria. Generaţia luptătorilor de atunci, cei care au dus coşmarul evenimentelor toată viaţa, cei care au suferit noapte de noapte himerele realităţilor în care şi-au petrecut cei mai frumoşi ani ai adolescenţei se sting. Memoria lor scrisă, interveviată, este denaturată de generaţia de astăzi, generaţie la vîrsta tinereţii lor pierdute.          

             Negăm.Privim totul prin Naţionalism. Defăimăm. Aceasta este generaţia Europei de azi? Această generaţie încotr-o ne îndreaptă? Spre un nou impas mondial? Care sunt valorile morale ale acestei generaţii?