Pe străzile copilărie

                        M-am regăsit pe străzile prăfuite ale oraşului copilăriei. Mă plimb prin locuri cunoscute care o dată mi-au aparţinut. Acum aparţin numai memoriei. N-am regăsit grădinile umbroase, casele memoriale, străduţele liniştite ce leagă parcurile. Totul s-a schimbat;oameni stressaţi, aleargă într-un ritm ne-nţeles, ghidaţi de telefoane mobile; structuri de oţel şi sticlă îmi zgîrie retina ce-mi era obişnuită cu zone verzi şi statui. Bisericile au fost înghesuite, scuarurile fiind înlocuite cu parkinguri haotice. Mă strecor cu greu pe străzile copilăriei, vocile memoriei fiind estompate de vulgaritatea străzii de azi. Vorbirea pe tonalităţi înalte şi în jumătăţi de cuvinte, vulgul răspunsurilor îmi sună ca o melodie neplăcută. Încurcîndu-mă în modernizarea urbană, încerc să apelez la ajutor ca în oraşele pe care le-am vizitat pe meleaguri străine. Cu greu o persoană mai în vîrstă explicîndu-i unui poliţist apărut din senin, mă descurcă.  Omul ordinii puţin nedumerit mă întrebă de unde am picat; i-am replicat că revin după 20 ani, ca în cărţile lui Dumas. Nu prea m-a înţeles, dar totuşi m-a ajutat să mă înscriu în trafic. Seara, la masă îmi deapăn păţaniile. Primesc o hartă a oraşului, iar noaptea o studiez învăţînd noile denumiri ale străzilor şi scuarurilor. Nu prea mi-a fost de folos, căci ziua se lucrează mai peste tot, şi peste tot eşti deviat. Mă rog, mai mult din amintiri am ajuns şi la cimitir. Aici totul era lăsat în paragină, de parcă numai morţii ar trebui să se ocupe de lăcaş. La parking am fost atenţionat să nu las nimic în maşină ca să n-am surprize păguboase la întoarcere. După această nouă aventură m-am întîlnit cu prietenii într-unul din mallurile moderne; preţuri ca la Paris, iar marfă ca la bazarul din Istambul. M-am regăsit cu plăcere în librării foşnind cărţile, nările fiindu-mi gîdilate de mirosul tuşului tipografic. Apoi am trecut prin anticariate şi ceainării mondene, regăsind plăcerile copilăriei şi adolescenţei cînd vizitam casele muzeu, librăriile şi expoziţiile.  Am părăsit oraşul copilăriei, oraş astăzi în plin avînt al renaşterii şi integrării în noua Europă, cu gîndul de a mă reîntoarce.