La un foc de tabara

                        

            M-am trezit in ciripit de pasaret. Nu departe de refugiu roua diminetii insorite raceste pietrele vetrei nocturne, in jurul careia am cinat depanind povesti impletite cu amintiri. Sintem in vacanta, si ne-am avintat ca in tinerete pe un drumeag spre piscul muntelui. Amurgul ne-a surprins intr-un cring. Am hotarit sa poposim si sa continuam a doua zi. Pe inserate au mai sosit citeva perechi, ca si noi, calatori singurateci. Ca in studentie, ne-am aciuiat linga vatra construita, cine stie cind, de altii, si ne-am impartit cele de-ale gurii. Am constatat cu mirare ca toti sintem aceeasi generatie, dar venim de pe continente diferite, si intimplator ne petrecem vacanta in “canadian indian summer time”. Ne-am intilnit de pe cele 5 Continente, aici in Rocky Canadieni. Ca la focul de tabara, rind pe rind, fiecare si-a depanat povestea lui, focul jucaus aducind imagini de basm in incinta cercului de povestitori.      

      Avem un numitor comun, fiind cu totii din aceeasi categorie de oameni, familii fara copii si deja fara parinti, parintii trecind in lumea dreptilor, ducind cu ei zbuciumul anilor de razboi. Ne-am format in anii de refacere si transformare a lumii postbelice. Am copilarit in aceleasi idealuri de liniste si renastere a spiritului. Sintem generatia nascuta din desradacinatii europeni, spulberati de vinturile razboiului, europeni care nu s-au mai intors pe meleagurile natale, pirjolite de razboi. Desi am fost crescuti si educati pe alte continente, avem aceiasi baza. Usor am gasit un limbaj comun. Am copilarit jucind aceleasi jocuri, am descoperit in acelasi timp, la mii de kilometrii unii de altii, T.V.-ul, telefonul. Am urmarit impreuna primul zbor cosmic al lui Gagarin, primii pasi pe Luna; am sarbatorit impreuna caderea Zidului Berlinez si formarea lumii noi; am trecut impreuna prin lumea hi-tech.-ului si am resimtit caderea lui. Acum traim impreuna noul val al valorilor alternative, in medicina, filozofie. Traim, intelegem si intr-un fel promovam reevaluarea meditatiei si medicinii asiatice, reevaluarea medicinii clasice europene. E ca si cum ne-am oglindi intr-o oglinda cu 5 fatete. In noaptea instelata, ma gindesc la aceasta unicitate a generatie mele. La generatia care a cladit baza pentru ceva mai bun. Oare cei ce ne vor urma vor stii sa aprecieze si sa ne continue?